Carmen Canceu: „inca exista bine in lume si in oameni!”

Carmen Roxana Canceu nu este doar blogger de travel si o calatoare pasionata, ci mai ales un om frumos, care crede in propriile visuri si in bunatatea celor din jur. Si-a construit un blog in care povesteste despre experientele sale cu iubire, candoare si vulnerabilitate. Veltravel i-a pus cateva intrebari – haideti sa vedem cum este viata unui blogger de calatorii 🙂

Mai intai, spune-ne te rog cateva lucruri despre tine: de cand calatoresti si ce inseamna calatoriile pentru tine?

*** Calatoresc de cand ma stiu, de cand eram mica si ma purtau parintii dupa ei prin tara, in concedii. Daca ma duceam chiar si pana la bunici, la 40 de km distanta de oras, ma consideram fericita – eram in masina, deci calatoream! Mai apoi, bunicul meu, care a luptat in cel de-al Doilea Razboi Mondial, imi povestea despre luptele lui, despre cum a venit el pe jos din Crimeea, descult pe timp de iarna. Il priveam si il ascultam fascinata.

Abia atunci am inceput sa am curiozitatea de a cauta toate locurile povestite de el, impreuna cu alte destinatii despre care citeam in revistele de atunci sau despre care urmaream documentare la televizor. Fast forward pana in 2008, cand, la un an de la angajare, mi-am pus la bataie primele economii pentru un roadtrip in Austria. Mi-a placut atat de mult, inca nu m-am mai oprit de-atunci.

La inceput, calatoriile nu insemnau mai mult decat locatii de bifat pe o lista imensa de dorinte. Pe parcurs, acestea s-au transformat in posibilitati infinite de a-mi deschide mintea, de a vedea lumea cu alti ochi, de a intelege continuu, de a ma transforma neincetat. Daca la inceput, dupa 2008, nu-mi mai tacea gura si tineam neaparat sa le spun tuturor unde ma duc, ce urmeaza sa fac, unde o sa stau, toate acestea sunt mult domolite acum. Privesc totul altfel, total lipsit de superficialitate si cu o mai mare modestie.

Ai mers vreodata in vacanta cu o agentie de turism? De ce?

*** Da, din 2014 am inceput sa apelam la specialistii agentiilor de turism pentru a calatori in destinatii mai putin uzuale, in care nu avem curajul sa ne hazardam singuri. Europa a picat de pe lista, ne este totul atat de familiar incat ne descurcam singuri. Daca vorbim de Asia, desi am fost prima oara in Phuket, Singapore si Kuala Lumpur cu o agentie, am ajuns sa le intelegem modul de functionare si cred ca ne-am descurca singuri fara nici o problema. In schimb, ne-am intors recent din India, unde cu siguranta nu ne-am descurca de capul nostru. Am avea nevoie sa fim tinuti de manuta aproape tot timpul.

Care este orasul tau preferat din Europa si de ce?

*** Se spune ca primele iubiri nu se uita niciodata. Asa incat, dupa ce ne-am scos din sistem roadtripurile in Austria, doi ani la rand, in al treilea am zburat in Barcelona de ziua mea de nastere. A fost o calatorie cu de toate, care m-a facut sa ma indragostesc de acest oras pentru totdeauna: oras vibrant – multa arta, multa istorie, mancare si vinuri delicioase, oameni frumosi, pasionali si galagiosi; meciuri de fotbal – am participat la unul din meciurile FC Barcelona, cand inca Pep Guardiola conducea echipa. A fost un adevarat spectacol.

Ce ai intotdeauna in bagaj?

*** Mai multe decat am cu adevarat nevoie! :)) Sistemul meu de calcul e atipic: daca stau 10 zile undeva, pun minim 20 de tricouri. Nu se stie niciodata, poate ai nevoie si nu ai adus suficiente cu tine.

Care este lucrul cel mai important pe care l-ai invatat dintr-o calatorie?

*** Oh, si nu doar unul singur! Insa, daca ar fi sa numesc cel mai important dintre ele, ar fi ca inca exista bine in lume, in oameni. Si lucrul asta este fantastic, te incarca, te hraneste cu energii dintre cele mai bune, iti restabileste increderea in umanitate, pierduta poate prin prisma experientelor cotidiene de-acasa.

Ca sa dau un exemplu, ca tot vorbeam de Barcelona mai devreme, aprilie 2010 a fost si anul in care a erupt vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda. Eram deja sositi la aeroport, asteptam la biroul de checkin. Inaintea noastra, era programat zborul de Bucuresti, care a decolat la orele 14:55. Cand eram foarte aproape de birou, suntem anuntati cu totii ca spatiul aerian este inchis odata cu orele 15, pentru cateva zile, pana cand trece valul de cenusa.

A doua zi trebuia deja sa ma intorc la munca. Ce face un om intreg la cap intr-o astfel de situatie? Se pune jos in aeroport, rezemat de un perete si incepe sa planga. Plange si mai tare atunci cand mama unui pasager din acelasi zbor cu al nostru ne abordeaza si ne invita la ei acasa, ca sa gasim impreuna o solutie. Casa care era la aproape 200 de km de Barcelona. Pana sa ne dezmeticim, caleasca noastra vuia deja pe autostrada spre inima Cataluniei. Imi vine sa rad acum de toate gandurile negre pe care le aveam in masina: oare o sa ne omoare? in cate feluri pot sa ne omoare?

Odata ajunsi la ei acasa, o familie frumoasa de romani din Lupeni, ne-au hranit cu mancare traditionala extraordinar de delicioasa (de la ei am invatat sa fac Tortilla), ne-au oferit asternuturile lor, ne-au oferit telefoanele lor pentru a ne suna familiile din Romania, ne-au purtat a doua zi prin cele mai frumoase locuri de la Marea Mediterana si ne-au spus toate povestile frumoase legate de locurile respective, iar in final ne-au urcat pe autocar, impreuna cu fiica lor, pentru a ne intoarce acasa. Nu am castigat doar speranta si incredere in bine in ziua respectiva, am castigat doi prieteni cu care inca pastram legatura.

Ce iti place sa faci cel mai mult in vacanta?

*** O calatorie ideala pentru mine este una in care nu pierd timpul. Imi place sa vad cat mai multe, sa alerg in stanga si in dreapta, sa asimilez cat mai mult dintr-o destinatie, sa o cunosc cat mai bine si sa o duc cu mine acasa, in suflet, in minte, in povestile scrise pe blog.

Ne poti spune cateva lucruri despre blogul tau?

*** Veni Vidi Amo s-a nascut in decembrie 2015, cand eram pentru a doua oara in acelasi an in Thailanda. Ma simteam odihnita si fericita si eram sigura ca pot sa am si eu proiectul meu, sa fac ceva frumos din el.

A urmat un an in care am cochetat mai mult cu ideea, nu scriam dintr-o lipsa totala de incredere in mine, dintr-o teama de a ma expune. Totul pana cand am dat peste persoana potrivita, care mi-a transmis din magia si bucuria ei si mi-a redat partial increderea si m-a facut sa cred ca pot cuceri lumea.

De atunci, lupt cu aceeasi teama de a scrie si de a ma expune, insa recunosc ca este mult diminuata. Veni Vidi Amo, dupa cum ii spune si numele, se axeaza pe locuri si oameni pe care le-am vizitat si de care ne-am indragostit iremediabil. Incercam sa transmitem o anumita magie, bucurie si dragoste in a descoperi aceleasi destinatii ca si noi sau in a-i incuraja si pe altii sa calatoreasca.

Unde ai pleca maine?

*** M-as intoarce cu tot dragul din lume in Islanda! Pentru mine, a reprezentat apogeul tuturor starilor de bine. Tanjesc, in schimb, dupa Peru si mi-as dori sa ajung sa vad Machu Picchu cat inca se mai poate. Cred cu tarie ca America de Sud are o magie atat de diferita de celelalte continente si mi-ar placea sa o simt.

Care crezi ca este destinatia sezonului #Vara2019?

*** Observ ca pagina de social media mi-e inundata de poze de vacanta din Zanzibar si Sri Lanka. Sunt promovate masiv aproape peste tot si incep sa prinda la o buna parte dintre cei cu resursele financiare necesare.

Multumeeeesc!!

Pe Carmen o gasiti pe blog, pe Facebook si Instagram.