Eugen Demeterca: “M-am gandit la un job cu care sa calatoresc cat de mult. Si… mi-a iesit!”

Eugen are 38 de ani si lucreaza intr-o televiziune ca director de imagine. Este pasionat de film si fotografie, de boardgames, merge cu bicicleta sute de kilometri, face caiac, sa da cu ATV-ul si scrie pe blogul lui.

In afara de fotografiile lui absolut spectaculoase, Eugen isi picura in scris sufletul. Este vulnerabil si expresiv, te face sa vibrezi la unison cu el, sa intri in poveste si sa te indragostesti definitiv de lumea vazuta prin ochii lui.

Veltravel a stat de vorba cu Eugen si iata ce a aflat!


Eugen, mai intai, spune-ne te rog cateva lucruri despre tine: de cand calatoresti si ce inseamna calatoriile pentru tine?

De când călătoresc… hmm… grea întrebare! Grea în sensul că nu pot să ofer o dată precisă, ci doar răspunsuri vagi, gen: de când mă știu. Sau: de-o viață.

De fapt, s-ar putea să exagerez. În primii doi-trei ani de existență poate nu eram eu conștient de ce înseamnă călătoria, deși sunt convins că părinții “m-au călătorit” și atunci.

Altfel, de mic copil îmi străluceau ochii când aflam că e rost de-o plecare undeva și tropăiam de nerăbdare până se întâmpla. În fiecare vacanță de vară eram obligatoriu la bunicii din partea mamei și abia așteptăm să ies cu căruța trasă de cai. Bine, destinațiile “trăsurii” bunicilor degenerau de fiecare dată în muncă (după care nu mă prea dădeam eu în vânt la cei câțiva ani pe care-i aveam), dar drumul până acolo merita tot efortul. Iar când prindeam niște drumuri mai lungi cu unchiul meu în afara satului, eram în extaz!

Când am primit cadou o bicicletă prin liceu, am trecut repede de la câțiva kilometri prin jurul casei, la drum de zeci de kilometri până la mătușă mea din orașul vecin. A fost o mare realizare pentru adolescentul care eram atunci și mi-a dat o încredere în mine incredibilă! Mai ales că s-a lăsat cu repetiții.

Trebuie să recunosc că de multe ori m-am gândit la un job cu care să călătoresc cât de mult. Și… mi-a ieșit! Am ajuns să lucrez în televiziune și-am nimerit cu filmările prin locuri unde nici cu gândul nu gândeam.

De-a lungul timpului mi-am făcut destule analize, ca noi toți. Numai că la mine medicii au mai descoperit și altceva în sânge, pe lângă globulele albe și cele roșii. Nu și-au dat seama de la început ce erau dar au observat că sunt în număr foarte mare atunci când stau mai mult p-acasă. Așa au realizat că sunt globulele… de călătorie!

Așadar da, am călătoria în sânge.

Și e limpede ca cristalul: nu am stare prea multă vreme într-un loc iar plecatul pe coclauri mai apropiați sau mai depărtați e mai sigur decât taxele!

Ai mers vreodata in vacanta cu o agentie de turism? De ce?

Da, am plecat de câteva ori în vacanțe cu agenție de turism, dar de mai puține ori decât am plecat pe cont propriu. Și-am făcut-o pentru că agenția de turism avea un pachet interesant la banii pe care-i cerea. În plus, agenția m-a scapat de bătaia de cap a căutatului și-a organizatului pe cont propriu, ceea ce reprezintă un mare câștig atunci când n-ai chef s-o faci.

Care este orasul tau preferat din Europa si de ce?

Orașul meu preferat din Europa este, fără doar și poate, Lisabona. Am ajuns de vreo două ori pe melagurile căpitalei lusitane și mi-a plăcut atât centrul vechi cât și multe din cartierele moderne, ceea ce nu pot spune despre multe alte locuri. Am rezonat cu oamenii de acolo, pe care i-am simțit calzi și prietenoși, apropiați așa cum numai în România mi s-a mai întâmplat în câteva locuri.

M-au încântat străzile vechi și înguste care te încurajează colorat atunci când gâfâiala te prinde pe la jumătatea unui deal din Barrio Alto.

M-a distrat trăncăneala prietenoasă a tramvaielor emblematice care circulă pe șinele cu ecartament îngust și mi-am încântat ochii cu volutele elegante ale ceramicii “azulejo”.

Și e musai să spun c-am fost vrajit de lumina specială a Lisabonei, care are accente de miere delicată si capătă de multe ori un volum delicios. Iar “delicios” e un adjectiv incredibil de potrivit atunci când e vorba de mâncarea portugheză, care mai are și prețuri rezonabile pe deasupra! Cum să nu-mi placă Lisabona?!

Ce ai intotdeauna in bagaj?

Nu plec niciodată în vreo vacanță fără cel puțin un aparat foto!
Iar când ajung în locuri cu arome acvatice, am chiar două aparate, cu unul dintre ele rezistent la apă.

Printre celelalte accesorii obligatorii sunt și ochelarii de soare, care se autoimpun de fiecare dată având în vedere ochii mei deschiși la culoare, precum și vreo băsmăluță/șapcă/pălărie care să-mi protejeze etajul superior de excesele temperaturii. Slipul este iarăși de la sine înțeles!

În rest, bagajul capată formă după nevoile specifice și inspirația de moment.

Care este lucrul cel mai important pe care l-ai invatat dintr-o calatorie?

Nu știu dacă mi-ar fi plăcut așa tare dacă aș fi învățat un singur lucru din orice călătorie. Fiecare călătorie vine cu “pachetul” ei de învățare și mi-e cumva greu să fac clasamente. Dar dacă trebuie să aleg cel mai important dintre cele importante ar fi… toleranța!

Sau încrederea în forțele proprii?!

Sau deschiderea mentală?!

Încă mai deliberez…

Ce iti place sa faci cel mai mult in vacanta?

Eu mă dau în vânt după vacanțele cu activități.

Adică îmi place să și zac, să mă relaxez complet. dar nu pentru mai mult de o zi sau două. După aia încep să mă mănânce talpile – trebuie să ies undeva, să fac ceva: admirat peisaje, mers cu bicla, caiac, înot, snorkeling, jeep safari, călărit cămile sau ATV-uri etc.

Da, vacanțele active sunt cu siguranță pentru mine!

Ne poti spune cateva lucruri despre blogul tau?

Pe scurt, povestea lui sună așa: a început ca un fel de jurnal personal. Am avut mai multe momente în care mi-am dat seama că tot ce nu imortalizez în imagini și nu înregistrez prin cuvinte, se pierde sau se denaturează.

Am trecut la treabă și așa a apărut blogul, cu planul “scriu despre ce am chef, dacă am chef”!

La început n-am știut dacă e doar o toană sau chestia asta cu scrisul chiar o să mă țină. Dar am scris și iar am scris, despre ce mi-a tunat și mi-a fulgerat, fără să-mi pese prea mult dacă mă citește sau nu cineva. Chiar și așa, (surpriză surprinzătoare și foarte plăcută) destul de multă lume a fost interesată de ce aveam eu de spus.

Și fără să-mi propun neapărat, pentru că mă plimb destul și cu munca și cu vacantele, articolele despre călătorii le-au copleșit ușor-ușor pe celelalte.

Așa a devenit și blogul meu despre călătorii… și altele!

Unde ai pleca maine?

Mâine aș pleca în America de Sud! Mă atrage foarte tare zona aia de lume. Brazilia, Argentina, Chile mi se tot plimbă printre neuroni suficient de des încât la un moment dat să mi se plimbe și pe sub picioare!

Care crezi ca este destinatia sezonului primavara-vara 2018?

După mine aș spune că e Asia!

Vietnam, Indonezia, Thailanda sunt destinații exotice cu foarte multe de oferit și la niște bani pe care românul mediu și-i poate permite fără să strângă foarte mult cureaua. Biletul de avion e cea mai mare cheltuială pentru o așa destinație dar, dacă-l iei din timp, poți avea surprize plăcute. De exemplu, acum două săptămâni niște colegi de muncă au plecat în Vietnam cu vreo 350 de euro plătiți pentru biletul de avion și după ce s-au intors, au povestit cum cu 100 de euro poți să trăiești liniștit o săptămână pe acolo.

Multumim mult, Eugen! Esti o inspiratie:)

Povestile si aventurile lui Eugen le puteti citi aici. Insa va recomand neaparat contul lui de Instagram, unde are fotografii spectaculoase. 

No Comments :

Leave a Reply :

* Your email address will not be published.

* Your email address will not be published.