Traditii de Paste in Bucovina: sarbatoarea Invierii vine cu bucurie si mese imbelsugate

Romania este o tara renumita pentru frumusetea traditiilor si obiceiurilor sale pastrate cu multa grija de fiecare generatie. Turistii sunt atrasi de ele din toate colturile lumii si raman impresionati dupa ce le cunosc. Cu adevarat special este faptul ca fiecare zona are, pe langa traditiile comune, cateva traditii unice, pe care nu le vei intalni nicaieri altundeva, ceea ce face ca bogatia culturala romaneasca sa para nemarginita.

Daca te gandesti la o vacanta in preajma sarbatorilor pascale, vei afla mai departe cum arata un Paste traditional in Bucovina si cu ce bucate alese iti poti incanta papilele gustative alegand aceasta destinatie.

Traditii de Paste in Bucovina: cum se sarbatoreste Pastele in „Tara Fagilor”?

Pastele traditional in Bucovina (supranumita si „Tara Fagilor” sau „Elvetia Orientului”) aduce bucurie spirituala, mancaruri alese, jocuri si veselie, toate sub o simbolistica cu totul aparte, tradusa in multe obiceiuri si traditii valoroase, respectate cu sfintenie de fiecare generatie si transmise mai departe.

Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din Romania, atat din punct de vedere religios, cat si cultural. Celebrata primavara, atunci cand si natura incepe sa isi recapete viata, aceasta sarbatoare este una a renasterii si a bucuriei. Venirea Fiului Lui Dumnezeu pe pamant a insemnat salvarea omenirii, dar cu pretul unei patimi cutremuratoare. Aceasta este comemorata, in fiecare an, de crestinii din intreaga lume și exista multe obiceiuri si traditii de Paste in Bucovina ce graviteaza in jurul Patimilor, Rastignirii si apoi Invierii.

Pastele in Bucovina: traditii comune cu celelalte regiuni

Fiind una dintre sarbatorile romanesti principale, unele traditi de Paste sunt raspandite identic si uniform pe intregul teritoriu al tarii. Chiar si asa, ele sunt particularizate in fiecare regiune, iar Bucovina nu face exceptie, ci dimpotriva: este regiunea cea mai bogata in obiceiuri si traditii.

Slujba de Inviere

Peste tot in Romania, oamenii merg in noaptea de Paste la biserica, unde are loc o slujba cu totul deosebita: una in care doar se canta, crestinii tin in maini lumanari aprinse si se inconjoara biserica de trei ori, cantand „Hristos a Inviat”.

Slujba incepe cand toate lumanarile si becurile din biserica se sting, iar preotul iese in fata Altarului cu o singura lumanare aprinsa si rosteste „Veniti de luati lumina!”, moment in care crestinii se apropie si isi aprind lumanarile, mai intai de la preot, iar apoi unii de la altii,  intonand cantarea „Hristos a Inviat”. Ulterior, aceste lumanari sunt purtate pana acasa, unde sunt duse pentru a purifica si binecuvanta locul.

Capetele de lumanare ramase din noaptea de Inviere sunt pastrate cu grija ani la rand, avand o energie speciala. Ele se pot aprinde in timpul anului, fie in caz de grindina, furtuni sau alte pericole, fie in caz de probleme personale, pentru ajutor de la Dumnezeu. Incepand cu Duminica Pastelui si pana la sarbatoarea Inaltarii Domnului, saluturile obisnuite se inlocuiesc cu traditionalele „Hristos a Inviat!” si „Adevarat a inviat!”.

Ouale rosii 

Vopsite in Joia Mare si impodobite cu desene, flori, margele si multe altele, ele se ciocnesc in ziua de Paste de catre membrii familiei, alaturi de formulele „Hristos a Inviat!” si „Adevarat a inviat!”. 

Incondeierea oualor are o importanta deosebita in Bucovina. Aici, ele nu sunt doar vopsite in rosu, ci se creeaza adevarate opere de arta, localnicii stapanind tehnici elaborate. Daca vei ajunge sa stai de vorba cu femeile care se indeletnicesc cu impodobirea oualor, iti vor spune ca activitatea se numeste „inchistrire”: cu un instrument din lemn de forma unui creion, ce are un varf ascutit din tabla de arama, numit „chisita”, se deseneaza forme geometrice, zoomorfe ori fitomorfe, cu ceara de albine topita, iar oul este scufundat succesiv in bai de culoare: mai intai galbena, apoi rosie, iar in final neagra. La sfarsit, cand ceara se sterge, pe coaja oului raman frumoasele modele, desenate cu multa migala de mainile pricepute.

Saptamana Mare

Saptamana Mare, cea care precede Pastele, este cea mai bogata in semnificatii si obiceiuri, existand, pe langa incarcatura religioasa, si tot soiul de superstitii.

In aceasta saptamana, bucovinenii se pregatesc pentru Paste atat trupeste, cat si sufleteste. Incepand cu ziua de luni, in toate locuintele se face curatenie generala, iar femeile sau tinerele fete incep sa coasa camasi noi pentru toata familia, obiceiul fiind ca fiecare persoana sa aiba ceva nou in ziua de Paste, ca simbol al renasterii si innoirii.

In aceasta saptamana se tine un post mai aspru si in fiecare seara au loc slujbe religioase unice in an, numite Denii, in care se parcurg metaforic toate evenimentele ce au avut loc inainte de Invierea Domnului.

In Joia Mare, numita si „Joia Patimilor”, se vopsesc ouale, iar crestinii care s-au spovedit se pot impartasi, aceasta fiind ziua in care Iisus a instituit Taina Sfintei Euharistii.

Ziua de vineri este o zi de doliu pentru crestini, fiind cea in care Mantuitorul Iisus a fost rastignit. In aceasta zi nu se fac treburi gospodaresti si se tine un post aspru, adica nu se mananca si nu se bea nimic.

Seara se merge la biserica, pentru slujba Prohodului, când in mijlocul bisericii, pe o masa, se scoate Sfantul Epitaf („Sfantul Aer”): o panza ce ilustreaza asezarea in mormant a Mantuitorului. Crestinii saruta Sfanta Evanghelie si trec pe sub masa, acest ritual simbolizand inchinarea in fata mormantului Domnului și trecerea prin el.

La finalul slujbei, cu lumanari in maini, preotul si credinciosii inconjoara biserica, iar apoi merg la morminte, unde aprind lumanari pentru cei morti.

Pastele in Bucovina: traditii specifice locului

Ce poti face de Paste in Bucovina si nicaieri altundeva? Ca orice regiune a Romaniei, si taramul bucovinean se distinge prin traditii si obiceiuri nemaintalnite, ale caror taine nu sunt cunoscute decat de catre locuitorii sai si trebuie sa intri in vorba cu ei pentru a le descoperi. Frumusetea traditiilor si obiceiurilor de Paste in Bucovina este incontestabila, ceea ce o califica, fara indoiala, pentru o pozitie in topul celor 10 locuri unde mergem de Paste si 1 mai.

Aprinderea focurilor in Joia Mare

Potrivit unei credinte stravechi, in noaptea de dinaintea zilei de joi se deschid mormintele, iar sufletele celor trecuti dincolo se intorc la casele lor, unde vor ramane pana la Inaltarea Domnului. Pentru a-i intampina, intrucat temperaturile sunt inca scazute la inceput de primavara, se aprind focuri in curtile caselor sau langa morminte, ca ei sa aiba caldura pana la Rusalii.

Masa pentru sufletele celor adormiti

In localitatea Manastirea Humorului exista un obicei cu totul deosebit, in dimineata Joii Mari, tot pentru intampinarea sufletelor mortilor: rudele pregatesc afara, in curte, o masa cu scaune, pe care asaza apa si paine sau colaci, pe care le lasa intreaga zi pentru ca cei adormiti sa guste din ele. Seara, se arunca apa intr-un loc curat si painea se imprastie in cele patru zari, pentru pasarile cerurilor.

Aruncarea cojilor de oua pe rau

O alta traditie, numita „a rohmanilor” (sau blajinilor), s-a pastrat doar in unele comunitati din Bucovina. Potrivit acesteia, in Vinerea sau Sambata Mare, copiii arunca pe o apa curgatoare (asa-zisa „apa a sambetei”) cojile de la ouale folosite de catre gospodine la prepararea cozonacului si, mai ales, a pastii. Scopul acestui obicei consta in instiintarea blajinilor, crestini care traiesc izolat, despre venirea marii sarbatori a Invierii, intrucat acestia nu au un calendar pentru a face calculele.

Umblatul in tez

Asa cum se merge cu colinda de Craciun in Maramures, in Bucovina exista o traditie similara, dar cu ocazia Pastelui. Copiii bucovinenilor, imbracati in straie traditionale, umbla din casa in casa pentru a vesti bucuria Invierii si a face urari gazdelor. In schimb, ei primesc oua rosii, cozonac si ale bunatati.

Apa cu oua rosii si banuti

In Duminica Pastelui, inainte de masa, se pregateste un vas cu apa curata, in care se pun monede si oua rosii. Copiii se spala cu aceasta apa si isi inrosesc obrajii frecandu-i cu oul rosu, pentru a fi sanatosi si voiosi tot anul, culegand si cate o moneda de pe fundul vasului.

Cosul de Paste

Fiecare familie duce la biserica, in noaptea Pastelui, un cos de nuiele plin cu bunatati, ce va fi sfintit la finalul slujbei de catre preot. Dupa ce se pune un stergar curat in cos, femeile il pregatesc cu toate cele necesare:

• o farfurie pe care se pun faina, sare si zahar (sarea se pastreaza tot anul, pentru bogatie, zaharul se da animalelor bolnave, iar faina se pune pentru belsugul graului);
• pasca si cozonac;
• babe si oua rosii;
• friptura de miel, ceapa verde, usturoi, branza si alte bucate pregatite de gospodine. 

Peste toate acestea se pune un alt stergar si se aprind lumanari.

Merita sa mergi in Bucovina pentru astfel de traditii inedite, mai ales ca gasesti usor cazare in Romania, iar amintirile cu care vei ramane vor fi dintre cele mai frumoase.

Mancaruri traditionale de Paste in Bucovina

Exista in Bucovina o vorba: „Craciunul este satul, iar Pastele este fudul”. Interpretarea ei poate diferi uneori, insa ceea ce vrea sa transmita este ca de Paste nu se pregatesc la fel de multe bucate ca de Craciun, fiind mai importanta partea spirituala, ca fiecare membru al familiei sa aiba o haina noua, iar gospodaria sa fie curatata, pentru ca Pastele este despre innoire si bucurie sufleteasca.

Pasca si cozonacul sunt principalele deserturi de pe masa de Paste. De regula, ele se pregatesc de joi, pentru ca munca de framantare, dospire si coacere este indelungata, iar gospodinele au nevoie de mult timp pentru a coace cantitati suficiente. Pe langa produsele de pe masa, crestinii duc si la biserica pasca, un cozonac si oua rosii, in acel cos de nuiele. Traditia spune ca prima data in ziua de Pasti, dupa Anafura, se gusta pasca de la biserica, sfintita de preot.

Cozonacul este mult mai versatil, se pregateste traditional si la Craciun si poate fi consumat oricand in timpul anului. Pasca, pe de alta parte, nu se coace decat de Paste, al carui nume il si poarta, de altfel. La inceputul crestinismului, oamenii faceau o paine simpla de Paste, simbol al trupului Lui Iisus: asa a aparut traditia. Mai apoi, cand au inceput sa creasca animale si sa fabrice branza, au transformat acea paine simpla intr-un desert, care astazi se face cu multe mirodenii, inclusiv cu ciocolata, iar uneori fara pic de faina. Nu e cazul bucovinenilor, care pregatesc pasca traditionala cu aluat, umplutura de branza si stafide si o frumoasa impletitura in forma de cruce deasupra.

In Bucovina exista o reteta de Paste unica pe teritoriul Romaniei: babele. Acest desert constituie in mici cozonaci copti in forme de ceramica special confectionate, cu baza mai ingusta si partea superioara mai larga, iar ceea ce rezulta seamana cu un panettone italian, dar cu o adancitura in partea de sus. Golul respectiv este lasat pentru a pune un ou rosu, intrucat aceste babe sunt un element important al cosului pascal bucovinean, care trebuie sa fie si aspectuos.

In Sambata Mare se pregatesc celelalte mancaruri traditionale: drobul, friptura de miel, borsul de miel, sarmalele, piftia si multe altele.

Mielul este un simbol cu o bogata incarcatura religioasa. Pentru crestini, mielul reprezinta, in primul rand, ideea de sacrificiu, element central in peisajul pascal. Tocmai de aceea, pe langa friptura de miel, gatita cu multe ierburi si condimente, se pregatesc inclusiv prajituri sau paini mici in forma de miel.

Drobul este nelipsit de pe mesele bucovinenilor. I se mai spune „cirghir” si reprezinta un fel de rulada facuta din maruntaie de miel si oua. Exista variatiuni ale acestuia, mai putin traditionale si mai degraba moderne, in care se folosesc maruntaie de pui sau chiar piept, pentru ca mielul este o carne cu miros si gust foarte puternice si foarte specifice, care nu sunt pe gustul tuturor.

Traditiile de Paste din Bucovina in materie culinara sunt mult mai complexe de atat, iar pentru a aprecia in mod just savoarea preparatelor e necesara o vizita, astfel ca un city break in Romania in perioada acestei mari sarbatori este o oportunitate excelenta de a cunoaste cultura si obiceiurile zonei si de a savura felurile de mancare pregatite cu multa dragoste, dupa retete stravechi.

Obiceiuri de Paste in Bucovina, transformate in adevarate evenimente culturale

Bucovinenii sunt oameni harnici, dar stiu sa se bucure de sarbatori, nu doar cu mancaruri gustoase, ci si cu dans si voie buna pe dealurile inverzite, caci vremea in Bucovina de Paste nu poate fi decat insorita.

In fiecare an are loc Festivalul National al Oualor Incondeiate, numarand deja peste 16 editii. Reuneste incondeiatori romani si straini, intr-o competitie acerba a talentelor. Evenimentul este insotit de tot felul de expozitii artizanale si gastronomice, muzica bucovineana si spectacole folclorice. Este un eveniment unic in tara, in care locuitorii din Ciocanesti, Suceava, investesc multa pasiune, asa ca este de neratat.

De altfel, ouale incondeiate sunt atat de reprezentative pentru Bucovina, iar frumusetea lor si complexitatea tehnicilor atat de fascinante, incat exista muzee dedicate acestor opere de arta in comunele Moldovita si Vama din judetul Suceava, pe care ar fi pacat sa le ratezi daca ajungi in zona.

Poti petrece cel mai frumos Paste in Bucovina, pentru ca aici turistii sunt foarte iubiti, bucovinenii fiind renumiti pentru ospitalitate. Astfel, din 2009 incoace, reprezentantii salinei Cacica organizeaza slujba de Inviere intr-o capela subterana, iar evenimentul, unic si cu totul deosebit, poarta numele de „Invierea din adancuri”, pentru ca pana la locul slujbei sunt 200 de scari de coborat printr-un tunel.

In fiecare an, cu ocazia Pastelui, in Bucovina se organizeaza diferite expozitii, spectacole si alte manifestatii prin care poti lua contact cu traditiile bucovinene, iar daca alegi sa iti petreci sarbatorile acolo, ar fi bine sa verifici cand si unde se organizeaza, pentru a fi sigur ca nu le ratezi.

Traditiile de Paste din Bucovina sunt fascinante prin simbolistica lor profunda, dar si prin longevitate. De la mesele acestor romani te vei ridica satul si voios, iar la horele din sate vei fi primit cu bratele deschise. Sarbatoarea Invierii este despre renastere si iubire, despre familie si credinta, asa ca oriunde te-ai afla, e suficient sa ciocnesti un ou rosu pentru a te simti inundat de atmosfera inegalabila a „sarbatorii sarbatorilor”.

Surse foto: freepik.com, pixabay.com, unsplash.com.